Poveste de antreprenor: Irina Negut si curajul de a-ti asuma riscuri in business

Imi amintesc amuzata acum de perioada copilariei mele, pe cand ma plimbam prin casa cu diplomatul tatalui meu si vorbeam la telefon spunand ca am intalniri si ca sunt grabita. Am stiut, se pare, de pe atunci ca telefonul mobil avea sa fie inventat. Am stiut, oare, si ca asa va arata viata mea profesionala mai tarziu?

Fiind crescuta intr-o familie de ingineri, pe la gradinita ma jucam de-a cazanul si turbina, de-a gigacaloria si alte lucruri de acest pe care colegii mei de 3-4 ani le considerau extratereste si incitante. Avand prea multa energie si dorinta de a-mi depasi propriul debit de cuvinte pe minut, mama m-a inscris la cursuri de actorie pentru a-mi canaliza aceste resurse in scopuri mai constructive… si mai departe de timpanele ei. Astfel, am reusit sa fiu dezinvolta, sa nu am teama de a vorbi in public si de a improviza cand lucrurile nu ies tocmai cum te astepti. Iar aceste lectii invatate pe nesimtite ca si copil s-au dovedit a fi de mare valoare in viata de adult.

Pe masura ce am crescut, mi-a placut din ce in ce mai mult sa citesc, sa ma gandesc la lucruri noi, sa scriu, dar si sa fiu in permanenta angrenata in activitati alaturi de alti oameni. Voluntariatul din perioada studentiei alaturi de Voluntari pentru Idei si Proiecte (VIP Romania) mi-a dezvoltat nu doar pasiunea pentru antreprenoriat, prin Business Club, dar si dorinta crescanda de a fi in actiune alaturi de alti lideri pentru a ajuta la conturarea Romaniei secolului XXI. M-a invatat sa organizez evenimente de amploare, sa gestionez bugete, sa conduc echipe si sa bat la usi care nu credeam ca mi se vor deschide. Ah, si cat aveau sa imi foloseasca toate astea mai tarziu!

Pe perioada studentiei, in cadrul facultatii de Marketing din Academia de Studii Economice Bucuresti, am afirmat cu tarie ca nu voi lucra niciodata intr-o banca. Surpriza? Cum am terminat facultatea, fix intr-acolo m-am indreptat. Desi am activat doar 8 luni pe postul de vanzari corporate, lucrurile invatate au ramas cu mine chiar si pana azi, avand un impact continuu asupra dezvoltarii si cresterii mele atat personale, cat si profesionale. M-au pasionat dintotdeauna vanzarile, mi-a placut sa negociez si sa citesc despre strtaegii si tehnici in aceste domenii. Banca in care activam era una de talie mica, iar coordonatoarea mea imi spunea mereu: “Daca reusesti sa faci vanzari aici, vei putea vinde orice, oriunde!”. Nu aveam sa ii dau dreptate decat dupa ce am plecat. Dincolo de asta, experienta din domeniul bancar m-a ajutat sa devin un om mai ordonat, mai responsabil si unul in stare sa inteleaga si aspectele mai “tehnice” ale unei afaceri, sa vada dincolo de cifre si de situatii financiare.

Dar, dupa 8 luni de zile ca angajat in sistemul bancar, mi-am dat seama ca nu asta e ceea ce imi doresc sa fac in viata. Si, dupa o seara in care am citit cartea unui antreprenor pe care il admir enorm (Richard Branson – “Screw it, let’s do it”), mi-am dat demisia si am sarit in necunoscut. Asadar, la 22 de ani impreuna cu o prietena, am conceput un plan de afaceri si am plecat in cautarea unui investitor. Asa a luat nastere “Spic & Bob”, o firma de distributie de produse de panificatie, patiserie si cofetarie care se axa pe vanzari Business to Business catre client mari si lanturi internationale. Colaborand cu o fabrica pentru productie, am crescut un portofoliu de clienti luat de la zero si am devenit furnizori de incredere pentru nume mari din domeniu.

Dar domeniul era unul cu totul nou. Ma pasionau prajiturile si briosele de cand ma stiu, dar doar la nivel de delectare, nicidecum sa le gatesc sau sa le inteleg retetele si implicatiile in termeni de costuri fixe si variabile. Asa am inteles ca invatabilitatea este cheia si ca, a fi in permanenta informat este esential, indiferent de tipologia afacerii si de drumul ales.

 Am fost mereu o persoana care a cautat provocari si care a avut nevoie de ele pentru a se da jos din pat dimineata. Iar cand nu am mai simtit ca aveam parte de asta prin ceea ce faceam, am facut o schimbare de domeniu – de la panificatie la online. In aceeasi echipa de trei, plus o parte tehnica, am construit o aplicatie de facturare gandita ca un serviciu lunar de tip SaaS menita sa fie un instrument de baza pentru IMM-uri si antreprenori aflati la inceput de drum.

Dar cum nu mereu lucrurile in care investim timp, pasiune, finante si energie se dovedesc a fi cele de care vom fi legati o viata, nu dupa scurta vreme a venit momentul sa o iau din nou de la capat. Si, de data aceasta, am facut un business pentru sufletul meu, cum imi place mie sa vorbesc despre I Do Events, in cadrul careia sunt wedding planner. Domeniul organizarii de evenimente s-a dovedit a imbina foarte bine toate pasiunile mele anterioare, de la lucrul cu oamenii la domeniile creative, de la vanzari si negocieri la o munca lipsita de rutina, iar satisfactiile personale nu au intarziat sa apara.

Cum pana acum avusesem mereu o partenera de afaceri alaturi, aveam oarecum grija ca mereu una din noi sa fie in pozitia de a o ajuta pe cealalta prin momentele mai putin favorabile si invers. Cum de data aceasta am pornit singura la drum, provocarea majora a fost sa invat sa ma automotivez si sa ma autoresponsabilizez, chiar si in perioadele mai grele.

Uitandu-ma acum in urma, la tot acest parcurs, cu siguranta nu as fi ajuns aici daca nu m-as fi intalnit cu Business Club-ul in studentie, pentru a-mi deschide apetitul spre antreprenoriat, pentru a-mi face legatura cu oameni influenti de afaceri si povestile lor si pentru a-mi pune la dispozitie instrumentele potrivite de invatare alternativa. Probabil la prima vedere cele trei domenii inspre care m-am indreptat nu au nimic in comun – si, de fapt, chiar nu au. Insa riscul de a ma avanta in necunostinta de cauza pot spune ca a fost cel mai mic dintre cele asumate. Am studiat, cercetat, citit si invatat mult inainte si in timpul fiecarei etape si continui sa fac asta chiar si de placere pentru unele domenii in care, momentan, nu mai activez.

Cunoscandu-ma bine si cunoscandu-mi traseul de pana acum, stiu sigur ca nu voi iesi la pensie din postura de wedding planner, insa nu am nici macar planuri pe termen mediu. Stiu ca oricand as putea incepe sa fac altceva, iar libertatea aceasta este lucrul care ma incanta extraordinar la postura de antreprenor. Si stiu ca, orice as face, echipa Christine Consulting va gasi mereu cele mai bune solutii pentru mine si pentru noua mea activitate.

Autor: Irina Negut, Owner „I Do Events”
Photo credit: A. Roseberry